LIDIA VIANU

De ce este oare importantă Recuperarea Anglisticii din România pentru elevi şi studenţi, adică pentru cei care studiază limba şi literatura engleză în anul 2016? Care este utilitatea digitizării unor volume vechi—dicţionare, manuale de limba engleză, şi traduceri în limba română ale unor autori cunoscuţi (William Shakespeare, în 1848, de pildă) sau obscuri? Acest lucru îl realizează site-ul recent alcătuit de o echipă a Universităţii din Bucureşti (manager de proiect este asistent dr. Eliana Ionoaia), în colaborare cu Biblioteca Academiei Române şi Biblioteca Centrală Universitară, prin intermediul unui grant finanţat de Lichtenstein, Islanda şi Norvegia:

http://www.recuperareaanglisticii.ro/

Sunt postate acolo volume în grafie latină, dar şi în alfabet de tranziţie, în alfabet chirilic, absolut toate într-o limbă româneasca pe care tinerii de azi nu o mai vorbesc, şi foarte adesea, o înţeleg greu.

Prima care s-a ocupat de trecutul anglisticii româneşti a fost editura online a Universităţii Bucureşti, Contemporary Literature Press, unde, editată de C. George Sandulescu şi Lidia Vianu, a apărut o întreagă secţiune, Istoria Anglisticii Româneşti,

http://editura.mttlc.ro/IstoriaAnglisticiiRomanesti.html

Site-ul RAR este mai mult decât o bază de date, o colecţie de volume mai vechi, pe care cele două biblioteci partenere le-au oferit spre scanare. Scopul lui a fost să facă vizibilă tradiţia studiilor de anglistică în România. Atunci când, la 7 sau la 17 ani, cineva se apucă de studiul limbii engleze, persoana în cauză trebuie să ştie două lucruri:

  1. Limba engleză se învaţă şi se foloseşte în România de la începutul anilor 1800. Au fost profesori, autori de manuale, autori de dicţionare, traducători care au învăţat-o şi care au predat-o altora la rândul lor. De multe ori, cărţile englezeşti se traduceau după ediţia în limba franceză—cum a fost cazul unor piese de William Shakespeare. Treptat, legătura cu spaţiul englez a devenit mai directă: au apărut filologi care au studiat în Anglia, care au călătorit în Anglia, care au scris studii despre ceeea ce Dragoş Prootopopescu numea „fenomenul englez”.
  2. În momentul când tinerii au început să înveţe engleza în România, ei trăiau într-o ţară francofonă. Secole la rând intelectualii români s-au şcolit la Paris. Franceza le-a impus să înveţe o limbă străină după modelul langue et civilisation. Prin urmare, aşa au început să înveţe ei limba engleză: gramatica ei, cultura ei, arta traducerii ei în româneşte. Atunci când vorbim de „limbă şi civilizaţie”, inevitabil spunem că la învăţarea limbii engleze se folosea masiv traducerea: traducerea gramaticală, adică aceea care pune cele două limbi în contrast, le compară structurile, şi îi dă învăţăcelului un sistem logic de construire a comunicării.

Vrem să spunem prin aceasta că orice limbă străină trebuie să fie învăţată inteligent. Aşa că, ne străduim, printre altele, să readucem elevii de azi, formaţi şi hrăniţi de predarea comunicativă (adică, „vorbim oricum, nu contează că facem greşeli, nu le corectăm ca să nu stresăm elevii: noi comunicăm.”). Nu mai suntem pe vremea lui Eliade Rădulescu, care zicea, în ’48, „Scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!”

Rezultatul acelui îndemn a fost puzderie de opere mediocre. Rezultatul metodei comunicative este o generaţie—adică 25 de ani!—de elevi decapitaţi. Ei au învăţat engleza prin imitaţie: profesorul intră în clasă şi le cere un singur lucru: „Faceţi ce fac eu, vorbiţi ca mine, nu contează de ce vorbesc eu aşa.”

Repet o zicere mai veche (chinezească, dar nu numai): „Dă-i omului un peşte şi va avea de mâncare o zi. Învaţă-l cum să pescuiască şi va avea de mâncare toată viaţa.”

Site-ul RAR nădăjduieşte să-şi unească eforturile cu cele ale Ministerului Educaţiei şi ale Inspectoratului Şcolar Bucureşti, care, în al doisprezecelea ceas, reacţionează începând cu acest an: elevii, de oricare vârstă ar fi ei, trebuie să înveţe cereierul limbii engleze mai întâi, care este gramatica ei.

Volumele scanate de noi refac legătura profesorului de limba engleză de azi—îndoctrinat de metodele comunicative, dar care vorbeşte corect pentru că el la vremea lui a învăţat gramatică engleză—cu tradiţia predării inteligente a limbii ca langue et civilisation. Nădăjduim prin urmare, că acest site va aduce mult mai mult decât 300 de volume scanate şi postate pentru acces gratuit. RAR va fi o unealtă indispensabilă în predarea eficientă a limbii engleze pentru români integraţi in Europa şi în lume în anul de graţie 2016.

Bucureşti, 11 iunie 2016